Dansul morții
Infernul este înfricoșător pentru că este atopic.
Cum am putea să știm dacă nu cumva infernul și paradisul nu sunt de fapt aici, pe pământ, în lumea noastră?
Suntem pedepsiți în viață și trebuie să suferim pentru faptele noastre în cel mai adânc iad la fel cum suntem și răsplătiți și trăim cel mai dulce paradis.
Poate că suntem pedepsiți pentru rătăcirile noastre din vis, și atunci, ca să evităm suferința, suntem condamnați să trăim într-o perpetuă stare de vis, pe care o creăm artificial. Dar un vis fără sfârșit, oricât ar fi de frumos, devine în cele din urmă un coșmar.
Condamnații locuiesc într-un palat de cleștar și cred că se numără printre cei aleși.
Angoasa își face loc însă în cele mai întunecate unghere și începe să crească și să devoreze totul în jur.
Condamnații realizează că palatul lor e o închisoare din care nu mai există cale de ieșire, alta decât Moartea.
Fericirea lor era doar o beție de opium. Pereții translucizi de cristal se relevă de fapt a fi pereții întunecoși ai unei sticle de ambră.
Ca o celestografie care imortalizează pe hârtia fotografică lăsată să expună strălucirea cerului senin de noapte doar impuritățile substanței revelatoare.
Dintre toate infernurile, infernul iubirii este cel mai crunt. De asta și suferința din iubire se simte ca cel mai dezlănțuit iad.
Condamnații se obișnuiesc cu un nivel de suferință pe care îl pot controla și îl numesc „fericire”. Apoi devin dependenți de suferință și încep să și-o provoace în mod artificial, în doze tot mai mari, într-un ritm din ce în ce mai alert și cu susținută determinare. Așa că avem o propunere: timp de 90 de minute puteți vedea o mică parte din Infern(ø): oamenii cântă, dansează, se iubesc și cel mai important, suferă.
La nesfârșit.
Un spectacol muzical despre iadul conjugal.
Intrați pe proprie răspundere!
O să vă placă!
Ați fost avertizați!
Autor: August Strinberg
Text de spectacol adaptat de Radu Crăciun
Distribuție:
Maria Costeschi
Răzvan Răduță
Mihai Niță
Tudor Morar
Regie: Radu Crăciun
Scenograf: Ioana Șomănescu
Muzică: Filip Mureșan, Maria Grosu
Coregrafie: Vlad Pelin
Proiecții video: „Celestografii”, de August Strindberg
Durata: O oră și 45 de minute (fără pauză)
Producător: Teatrul Apropo, 2022
Festivaluri:
Festivalul Bucharest Fringe, Ediția a 12-a, 2022
Cronici și impresii:
- „Regizorul Radu Crăciun are curajul și / sau nebunia să se ia la trântă cu două texte simbol ale marelui dramaturg suedez („Inferno” și „Dansul morții”) despre care orice împătimit de teatru trebuie să aibă amintiri (vocea Ginei Patrichi la teatrul radiofonic sau perechea Melania Ursu –Anton Tauf la Teatrul din Cluj). O face într-o altă cheie, îmbinând tragicul cu grotescul, drama cu vodevilul, melodrama cu farsa, umorul cu meditația filozofică.” (Alina Maer – Scene și Cuvinte)
- „Un vag aer familiar pluteste asupra textului si spectacolului, pentru cei “initiati” in cultura si arta nordica moderna, de sorginte protestantă [...] Nu lipsesc chiar si sugestii beckettiene (sau ai altor autori din secolul XX, dramaturgi ai absurdului sau disperarii, precum americanii Tennessee Williams ori Edward Albee), pe principiul borgesian al marilor autori care-si creeaza precursorii.”
„Actrița Maria Costeschi este interpreta ideala pentru rolul Alisei, iar pentru mine a fost o revelatie (probabil multa vreme nu mi-o voi putea scoate din minte, amestecul ei de suferinta, vulnerabilitate si perversitate, dominatie este de zile mari). [...] Felicitari tuturor tinerilor actori, ii mai enumar o data: Maria Costeschi (Alice), Răzvan Nicolae Răduță (Edgar), Mihai Niţă (Kurt), Tudor Morar (Sentinela)!” (Doinel Tronaru, critic de teatru și film)
- „Un fel de roast pe bază de Strindberg, depresie, nebunie, fascinația pentru moarte. Și care își încheie scurtele pasaje de splendide mostre de ha-ha, hi-hi, ho-ho emise într-un fel care l-ar face și pe Brecht să se considere prea puțin expresionist. (Mihai Brezeanu, Musical noir la demisol de Pipera - Dansul morții)” - Mihai Brezeanu Agenda LiterNet / Mihai Brezeanu: Musical noir la demisol de Pipera - Dansul morții
Proiect co-finanțat de către A.F.C.N. în cadrul Festivalului Bucharest Fringe, ediția a 12-a.
Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitea beneficiarului finațării.